În această zi...

Vara...

Carţi poştale triste de la mare

Nu i-aş fi văzut dacă umbra hotelului nu i-ar fi obligat sa se mute iarăşi la soare,lângă apa,undeva în faţa noastră.Fiica,mama şi tatăl.Ce am remarcat atunci a fost că femeile semănau izbitor de mult în ciuda diferenţei de ani. În mod firesc nu le-am mai acordat nicio atenţie şi m-am lansat şi eu în discuţiile despre cum/unde se măsoară temperatura apei,eventuala maree din Marea Neagra etc…

Intrun târziu după ce am înotat şi mă îndreptam spre mal împreună cu un coleg le-am văzut pe femei intrând în apă una lângă cealaltă;tânara avea antebraţul stâng amputat şi înainta cu privirea plecată prin apa plină de alge … mama părea că priveşte peste capetele noastre,iar in ochi i se vedea toată disperarea,panica,frica si neputinţa;nu voi putea uita acea privire care ne implora să-i înţelegem durerea şi să ne comportăm firesc.Implora…

Fără

în mai zilele sunt sfere de sticlă colorată,iar nopţile calde miros a liliac
în mai mi-e iarăşi dor de mirosul de apă sărată şi de mine cel de altădată

Oameni de închiriat

O cunoştinţă cântă la violă („o violistă”aşa cum îi place să se prezinte) în orchestra unui teatru de revistă şi mi-a spus că de ceva timp a devenit „un om de închiriat”;cum?am răspuns încurcat...
da,ea şi încă câţiva colegi instrumentişti aleargă prin ţară pentru a-l acompania pe TG (celebrul rapsod!) fiind închiriaţi acestuia de instituţia la care sunt angajaţi...iar pentru alergatura asta istovitoare primeşte fiecare o diurna de 13 lei pe zi care se adaugă,desigur,la salariile lor de bugetari....
O violistă tristă de închiriat...

Handel's, Sonata VI for Violin and Piano
.