marți

Parcul

ne-am intalnit si mi-a propus sa mergem in parc, eu l-am sunat, aveam o pauza de o ora, o ora si ceva si eram pe langa casa lui; am spus da, cu toate ca as fi preferat sa bem o cafea pe undeva prin apropiere.Am strabatut aleile in acea dupa-amiaza ploioasa ca doi straini legati de povesti si intalniri trecute ocolind sa vorbim  despre ce traiam fiecare dintre noi in ultimul timp. Am avut impresia ca in stanga mea pasea o marioneta din carpa care candva fusese om viu. El gandea la fel?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

esti aici: